Depresia afectează aproximativ 280 de milioane de oameni, iar anxietatea afectează peste 301 de milioane de oameni la nivel global, făcându-le cele mai răspândite două tulburări de sănătate mintală. Având în vedere impactul economic și asupra sistemului de sănătate, există o cerere crescută pentru soluții accesibile și rentabile pentru a ajuta persoanele cu boli mintale. Această cerere a crescut dramatic în timpul pandemiei COVID-19; Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a raportat o creștere uluitoare de 25% a problemelor de depresie și anxietate în timpul carantinelor din 2020.
În ultimele luni, tot mai multe cercetări au fost dedicate găsirii de alternative la tratamentele tradiționale pentru sănătatea mintală. După cum se dovedește, jocurile video oferă beneficii cognitive dovedite pentru cei care le joacă regulat. În special, în dezvoltarea controlului atențional, a flexibilității cognitive și a procesării informațiilor.
Jocurile video ar putea deține cheia pentru a oferi tratamente suplimentare, accesibile și fără stigmatizare pentru sănătatea mintală în întreaga lume. Așadar, să vedem cum pot fi ele pilula digitală fericită pe care toți am putea s-o folosim, o activitate populară dar productivă în contextul sănătății mintale.
Istoria șI Cercetările Despre Jocurile Video șI Sănătatea Mintală
Impactul mass-mediei violente asupra consumatorilor este unul dintre cele mai studiate și controversate subiecte în psihologia mass-mediei. Violența se găsește nu doar în filme, televiziune și internet, ci și în jocurile video. Potrivit psihologilor, aceasta poate avea un efect traumatic, în special asupra copiilor. [1]
Unele studii arată că o situație stresantă într-un joc îi poate face pe jucători să experimenteze un răspuns de stres în viața reală. Alte studii au demonstrat că, atunci când indivizii joacă jocuri violente, sunt mai predispuși să se angajeze în comportamente agresive în viața reală.
În contrast, un alt studiu a constatat că adolescenții care au jucat jocuri violente au avut o creștere abia detectabilă a sentimentelor de agresivitate și stres. În studiu, copiii care au jucat jocuri video violente mai mult de două ore pe zi au prezentat simptome semnificativ mai mari de depresie decât cei care nu au jucat. Acest lucru a fost valabil mai ales pentru băieții din grup, dintre care 15 procente au jucat jocuri video violente mai mult de două ore pe zi.
Însă, cel mai interesant este o tendință complet diferită care s-a dezvoltat în paralel, afirmând că jocurile video au potențialul de a îmbunătăți inteligența copiilor.
Se pare că multe persoane le plac să joace jocuri video pentru a se relaxa. Un nou studiu publicat în jurnalul Scientific Reports a constatat că copiii care au petrecut mai mult timp jucându-se jocuri video și-au crescut inteligența pe parcursul observației. [2]
Un studiu a fost realizat pe un grup de copii, analizând efectul timpului petrecut pe ecran asupra valențelor lor cognitive. Teoria valenței cognitive (CVT) ajută la explicarea motivului pentru care oamenii răspund pozitiv în unele cazuri și negativ în altele la creșteri ale imediatității, analizând șase valențe cognitive:
- Cultură
- Personalitate
- Recompensabilitatea partenerului
- Relația
- Situația
- Stări temporare
Studiul de mai sus a constatat că copiii care au petrecut mai mult de patru ore pe zi jucându-se jocuri video și-au crescut efectiv nivelurile de inteligență la măsurarea comparativă cu colegii care nu jucau jocuri.
Studiul menționat mai sus este în concordanță cu altele care examinează modul în care stimulii externi afectează dezvoltarea creierului. Acestea contrazic opiniile anterioare conform cărora jocurile au un impact negativ asupra dezvoltării copilului. A determinat cercetătorii să analizeze studiile anterioare pentru a vedea dacă jocurile video, inclusiv jocuri terapeutice specializate, ar putea umple golurile existente în tratamentul bolilor mintale, inclusiv depresia și anxietatea.
Rezultatele studiului i-au surprins chiar și pe sceptici. S-a descoperit că jocurile video pot ajuta la ameliorarea simptomelor de depresie. De exemplu, Minecraft și Animal Crossing: New Horizons au ajutat la construirea legăturilor sociale și la reducerea sentimentului de singurătate la jucători.
Jocurile video oferă un sentiment de apartenență la o comunitate de persoane cu aceeași mentalitate care apreciază participarea și împărtășirea obiectivelor. Această experiență este un aspect cheie al sănătății mintale.
Cercetătorii confirmă că unele jocuri video oferă beneficii suplimentare dacă sunt utilizate ca divertisment terapeutic pentru a ajuta la reglarea dispozițiilor și la inducerea uneia dintre cele mai bune emoții umane – bucuria.
Jocuri Terapeutice Vs. Jocuri Video
Jocurile terapeutice sunt jocuri dezvoltate pentru a rezolva diverse probleme mentale sub formă de sarcini de completat, cum ar fi conectarea punctelor, ghicitul formei sau desenul, utilizate în terapia copiilor. Cel mai adesea, acestea pot fi găsite sub formă de jocuri de cărți sau de societate.
Cu toate acestea, odată cu dezvoltarea noilor tehnologii, psihoterapeuții au început să observe că acestea ar putea fi înlocuite de omologii lor digitali. Următorul pas a fost să analizeze jocurile video existente. Și astfel, cercetătorii au demonstrat că jocurile video pot (Menține funcționarea mentală și emoțională pozitivă în general).
Urmărind această direcție, au descoperit că producții cunoscute precum Minecraft și Animal Crossing: New Horizons promovează, de asemenea, legăturile sociale și reduc singurătatea. [3]
Studiile cercetătorilor au arătat de asemenea că jocurile video pot ajuta la rezolvarea și tratarea simptomelor de anxietate. Jocul bine cunoscut Plants vs. Zombies servește ca exemplu. Studiul a arătat că jucarea acestui joc de cel puțin trei ori pe săptămână timp de treizeci de minute i-a făcut pe jucători să simtă mult mai puțină tensiune psihologică decât cei care au primit medicamente psihiatrice în loc să joace în același timp.
Singura provocare cu jocurile strict terapeutice este că, de fapt, ele nu sunt jocuri în sine. Potrivit cercetătorilor, „jocurile” terapeutice sunt pur și simplu terapie. Totuși, caracteristica cheie care lipsește este jucabilitatea.
Cercetările au confirmat în mod repetat importanța motivației intrinseci pentru o schimbare comportamentală de succes. Pe măsură ce copiii joacă jocuri, ei se relaxează și se bucură de experiența interactivă de rezolvare a problemelor, ceea ce reflectă o creștere a inteligenței și o reducere a stresului.
Aceasta contrastând cu terapia, care se simte mai mult ca o sarcină decât ca o experiență plăcută, progresul realizat fiind relativ mai lent.
A Juca Sau A Nu Juca?
Desigur, să jucăm!
Jocurile stimulează funcționarea creierului prin afectarea receptorilor de dopamină și facilitarea rezolvării problemelor și strategiilor în creier. În general, efectul unui creier alert este asociat pozitiv cu producerea de endorfine sănătoase și o funcționare mentală și emoțională pozitivă.
Merită să reflectăm mai profund asupra impactului real pe care jocurile îl pot avea și să ridicăm orice potențial stigmat legat de jucători. Acest stigmat va conduce doar la utilizarea unor etichete înguste care limitează și mai mult înțelegerea jucătorilor, care sunt și ei oameni.
Așadar, este esențial să ne schimbăm perspectiva către ceva mai benefic și să ne îndepărtăm de etichetele dăunătoare în general asociate cu subiectele legate de jocurile video. Companiile de jocuri video de astăzi creează personaje mai diverse, pentru a sprijini echitatea de gen, abordând dezinformarea și stigma socială, și deschizându-ne spre acceptarea socială.
Și acesta nu este sfârșitul impactului pozitiv al jocurilor asupra copiilor. Fie că sunt jocuri video sau jocuri mobile (hipercasual și casual), putem găsi multe aspecte pozitive prin gameplay-ul lor. Jocuri precum:
- Eternal Hope reduc stresul
- Minecraft îmbunătățește procesele cognitive
- Scathe ascuți vederea
- TENS! îmbunătățește capacitatea de gândire logică
Și multe alte jocuri diverse pentru multiple platforme pot, de asemenea, ajuta la ameliorarea durerii, combaterea dependențelor sau chiar încurajarea activității fizice.
Cu toate acestea, jocurile video nu sunt o alternativă la terapie, medicamente sau sfaturile unui profesionist medical calificat. Ele sunt o completare excelentă pentru a umple un gol, dar nu sunt suficiente pentru a fi o alternativă la ajutorul medical real.
Ai niște gânduri despre subiect? Notează-le în comentariile de mai jos și să începem o discuție interesantă.
Interesat să îți împărtășești experiența sau să scrii un articol invitat pentru noi? Discută cu noi pe rețelele noastre de socializare (Twitter | Facebook | Instagram | LinkedIn.
Referințe
[1]Susan R. Tortolero, PhD, autor principal corespunzător, Melissa F. Peskin, PhD, Elizabeth R. Baumler, PhD, Paula M. Cuccaro, PhD, Marc N. Elliott, PhD, și alții Daily Violent Video Game Playing and Depression in Preadolescent Youth, Cyberpsychol Behav Soc Netw. 2014 Sep 1; 17(9): 609-615. doi: 10.1089/cyber.2014.0091
[2] Sauce B, Liebherr M, Judd N, Klingberg T. The impact of digital media on childrens intelligence while controlling for genetic differences in cognition and socioeconomic background. Sci Rep. 2022;12(1):7720. doi:10.1038/s41598-022-11341-2
[3] Kowal M, Conroy E, Ramsbottom N, Smithies T, Toth A, Campbell M. Gaming your mental health: a narrative review on mitigating symptoms of depression and anxiety using commercial video games. JMIR Serious Games. 2021;9(2):e26575. doi:10.2196/26575
